Voi fi foarte scurt. Cantitativ vorbind, Potter si printul semipur va parea mult mai inconsistent decat anterioarele doua (cam singurele de luat in calcul pana acum). Ca coronament narativ, vreau sa zic. Ceea ce-l face clar mult mai consistent. Gata cu acumularile pe jdemii de fire epice, gata cu deschiderea de nenumarate campuri de bataie ce facea din Harry Pottere niste constructii difuze, predispuse ignorarii. Sasele a decis sa se aseze pe o structura simpla pe care sa construiasca onest si simplu o poveste. S-a maturat dimpreuna cu biologia impersonatorul lui Harry Potter si cu minus artistria astuia. Actorul Radcliffe e ca economia romaneasca. Creste negativ.
A fost o vreme cand Harry Potter era doar un gogoloi prepubescent si Daniel Radcliffe odata cu el si asta era binecuvantarea sa. Un copil nu poate juca prost pentru ca nimeni nu-i cere sa joace. Ci doar sa fie un copil, cu lumina sa nealterata. Cand copilul creste si capata capacitati analitice si capacitate de discernamant intre fictiune si realitate, totul se ruina. Nu degeaba cei mai celebri copii ai vremurilor noastre (Frodo Baggins si Harry Potter) sunt niste rateuri de anvergura ca transpunere interpretativa ca sa zic asa. (Sper doar sa nu ni-l sacrifice si pe viitorul Tom Ward, discipolul Vraciului). Si nu e nici macar ca Radcliffe ar suprainterpreta sau subinterpreta (poate asta nitel), e pur si simplu drama tanarului care in curand isi va da seama ca n-are nci o treaba cu actoria. Oale si ulcele (pottery si small pottery). Nici o diferenta intre ele, doar ca in cazul celor mici ciobitura e mai putin vizibila.
Altfel, e episodul lui Albus Dumbledore care rulz pana nu mai rulz. In rest numai supertatici care isi fac treaba metronomic. Un film bun, cel mai bun din serie, tocmai pentru ca in sfarsit ni se permite sa vedem - cum baga Potter la final - "cat de frumoasa e privelistea".
Un comentariu:
o sa ajunga sa faca harry potter asteptand pensia in geam
Trimiteți un comentariu