Sa-l ghilotinam pe TRU

Recunosc fara retineri ca sunt fanul etern al stilistului Traian Ungureanu. TRU. Intrand pe fond, insa, am polemizat mai mereu (in discutiile cu amicii, cu el n-am avut ocazia) in doo chestiuni: fotbalul italian si Traian Basescu. Daca in privinta fotbalului ramane captiv unei fascinatii revolute pentru un pragmatism feroce al sistemei peninsularilor, din care n-a mai ramas de ceva vreme decat cinismul comportamental, cand vine vorba de Basescu si cohorta lui, TRU a fost timp de 4 ani cautionarul miop, penelul avantat pe clare principii maniheiste. Pesedeii si peneleii care i-au luat jucareaua lu Base timp de doi ani si ceva, monstruoasa coalitie a celor 322 care au comis hibrisu debarcarii prezidentiale fie si pentru o luna au avut un tratament default din partea TRUului. Un tratament subsumabil lui pac la cap. Nu ascund faptul ca admir si voi admira in continuare angajarea univoca, transanta si curajul girarii unui personaj de negirat ca Base. E o forma de pozitionare onesta, fara flic-flacuri care sa functioneze ca alibi pentru vremuri cu vant din alta directie. TRU, asemeni lui Cartarescu, imi par cazurile clasice de intelectuali vrajiti de premisele unui proiect politic, care aleg sa "se arunce" in virtutea unui fond de decenta si rectitudine agresate de realitatea din Romania. Sunt poate putinele exemple de personalitati care s-au alaturat "cauzei Basescu" fara un soi de oportunism scarbos specific unor alti reprezentanti ai elitei degraba consternabili si pentru inflorirea afacerilor sau posturi. Au facut-o din convingere, fara sa astepte gratificari. Recunosc ca am pornit postarea asta ca reactie la textul lui Doru Buscu din Cotidianul care-i face lui TRU un adevarat proces de intentie, cerandu-i si satisfactie. Reparatii. Din pozitia observatorului neimplicat, care-si permite luxul nuantelor, poti pica usor in capcana aruncarii la jugulara lui TRU acum ca totul s-a naruit in jurul sau. Pentru ca, spre deosebire de Liiceanu sau Patapievici, in jurul sau chiar s-a naruit totul. Pana la urma orice om cu principii este dator cu o dezamagire politica. Raman fanul stilistului TRU si accept, fara sa infierez, pozitionarile sale, pe care le prefer inmiit, prin fermitate si neechivoc, oricaror argumentari de ocazie ale moralistilor pungii.